marți, 9 noiembrie 2021

VENUS ANADYOMENE

 Sicriu abandonat, doi ochi de mort

Sub peruca morții însă-i o fantomă

Ce-și plimbă noaptea ca pe-un cort

Să ascundă lumii rana ei enormă!


Gât de strigoi, niște omoplați bizari,

Două buci și-o taină ce nu ascunde,

Doamne, după sexul unor armăsari,

Se-aud atât: numai gemete rotunde!


Zău ce șale dulce mirosind ca naiba

Pândesc din noapte ochii cei de lup;

Și-aud sub piele cum crește iarba - 

Și-ți rup buruienile și gaura-ți astup!


Luminoasă Venus, ci mișcă-te odată

Să-ți simt, iubito, putoarea adorată!  


ARTHUR RIMBAUD, POEZII, 1895, traducere Costel Zăgan

  înaintare împins de vântul toamnei oprire spre  iad haiku  de  Kobayashi Issa   din  Haiku Japonia , traducere Costel Zăgan